Lavinia Chițu despre arta de a vorbi cu mâinile

Lavinia Chițu despre arta de a vorbi cu mâinile

Cântă, dansează, face modeling, televiziune și vorbește într-o limbă cunoscută de 30.000 de români. E limbajul mimico-gestual, prescurtat LMG. Lavinia Maria Chițu încearcă să schimbe mentalități și se luptă pentru drepturile persoanelor cu deficiență de auz. Discriminate, susține ea. Puteți afla detaliile pe parcursul acestui interviu.

Cum ai ajuns specialistă în LMG?

Limbajul semnelor l-am descoperit de când eram mică, pentru că ai mei parinti erau surzi. Trebuia să comunic cu ei, ca să fiu înteleasă. Crescând, am descoperit această vocație de a ajuta persoanele cu deficiențe de auz și de a aprofunda acest limbaj. Bineînteles am fost implicată alături de parintii mei, dar și de alte persoane cu deficiențe de auz, mergând la concursuri sportive, culturale și artistice. Și chiar mi-a plăcut. Enorm. A fost greu la început când copiii sau alții mai mari vorbeau despre familia mea ca despre „muții”.

Care este vocabularul?

Este un limbaj destul de limitat, undeva la 2000 de cuvinte (în situația în care limba română cuprinde între 62.000 și 75.000 de cuvinte, potrivit unor surse diferite). Și mai este alfabetul liturghic înființat de parintele Onu în anii 1998. E o problemă cu frazele lungi. Atunci încerc să traduc pe înțelesul lor, în șapte sau zece cuvinte, pentru că multe sunt necunoscute.  Deci este foarte greu pentru ei. Aici intervine educația și învătământul din Romania, care sunt la un nivel scăzut. Așa cum e și-n cazul nostru, al celor care aud.

Către ce minoritate te adresezi?

Segmentul de piață se ridica la 30.000. Atâția sunt înscriși în asociații și organizații.

Care sunt cele mai mari probleme?

Cele mai mari dezavantaje pentru persoanele cu deficiente de auz sunt două:  nu se respecta legile pentru ei, iar educația nu este cea corespunzătoare.  Astfel, ei se împiedica de foarte multe probleme în societate. Discriminarea și umilința ar fi două dintre ele.

De exemplu, la televiziunile locale, regionale și naționale rspecta 30 de minute de stiri, apoi nu toate posturile tv au interpreti în L.M.G. pentru a traduce știrile pentru ei. Doar 10% dintre televiziunile din România respectă legea dată de la CAN (http://www.cna.ro/LEGE-Nr-103-din-8-iulie-2014.html).

Mie nu mi se pare normal pentru ca ei să beneficieze de doar 30 de minute de știri, în condițiile în care noi avem acces la informații 24 din 24. Oare la ei,de ce nu se poate?

Dacă am trăi și noi ca ei, doar o zi, în tăcere, credeți-mă că nu ați rezista. Eu am făcut această încercare și îmi venea să înnebunesc.

Mai sunt și alte dezavantaje?

Un alt dezavantaj este lipsa interpreților în instituții de stat și cele private. Ori ele sunt obligate să aibă în permanență un interpret în L.M.G., pentru a asigura traducerea oricărei informații către aceste persoane. Exemple? Tribunalele, spitalele de stat și private, poliția, școlile, cabinetele medicale, ANAF.

În parlament și guvern nu avem un reprezentant sau un departament pentru ei, care să îi promoveze, să le asigure informația, care să le traducă mesajele, ședintele parlamentare, ale președinției sau din Parlamentul european. Așa ceva nu există la noi. Cum in alte state membre ale UE există și la noi nu? Nu mai zic de transportul în comun, unde stația următoare nu este scrisă pentru aceste persoane cu deficiențe de auz, așa cum e la București în aproape toate mijloacele de transport.

Înțeleg că sunt dezvantajați și la locul de muncă. Ce le oferă statul?

Statul este generos. În ghilmele. Le dă o îndemnizație de 270 de lei, în timp ce în țările membre UE suma oscilează între 300 și 800 de euro.

Cum crezi că îi poți ajuta?

Lucrez  în televiziune de trei ani și prezint știrile în acest limbaj. Mai fac tot felul de mini-proiecte, dar e nevoie de o implicare la nivel național. Mai traduc clipurile, unde măcar mesajul melodiei să ajungă la ei, dacă nu pot auzi muzica. Sunt foarte multe de făcut în această direcție, dar ar trebui pornind de la forurile legislative, în primul rând. Eu le promovez cât pot evenimente cultural-artistice și sportive la televiziune, pe blogul și canalul meu de youtube. Trebuie însă să învăț mai mult și încerc să obțin sponsorizări pentru a ajunge în străinătate, că aici nu există posibilitatea. Sper mai departe să ajung la cabinetele unor parlamentari, care vor conștientiza problemele și vor începe să miște lucrurile spre bine.

În acest clip, puteți vedea o prezentare a ei în LMG.

 

Foto: albumele personale alea Mariei Lavinia Chitu.

Lasă un răspuns