Visătorul de la Jilava

Visătorul de la Jilava

Aduce puțin cu Piedone (cel din filme), dar ramele roșii ale ochelarilor de vedere îi știrbește din duritatea personajului. Și este la a patra încercare de a ajunge primar la Jilava. Nu la pușcărie, ci în localitate. Probabil va pierde și de data asta, motiv pentru care mi-am permis să-l învit la o cafea, să aflu ce-l mână-n lupta asta cu morile de vânt. A vrut doar ceai. Era obosit după audierele de la poliție, unde depusese probe și a dat declarații legate de o mită electorală. Cristian Drăgan nu e vreun sărit de pe fix care se visează președinte, ci un fost dezvoltator imobiliar, care a făcut niște milioane de euro. A intrat în politică și a ieșit de câte ori a avut chef, dar are ambâțul de a fi primar în localitatea natală a tatălui și bunicului lui. Cei care știu situația din comună ar spune că visează cai verzi pe pereți, dar de ce o face? Și de aici un interviu lejer despre încercările sale.

Reporter: Ești milionar, deci nu pasiunea pentru leafa de primar te împinge spre candidatură. De ce o faci, mai ales că ai pierdut până acum?

Cristian Drăgan: După cum ai observat, sper, sloganul meu e „Nu s-a terminat până nu câștig”. Și vreau asta pentru că Jilava e cea mai mare comună din Ilfov, chiar dacă are doar 8500 de persoane pe listele electorale. Sunt mai multe platforme industriale și bugetul actual ar putea fi dublat la 500 de miliarde (n.r. vorbește în lei vechi). Ah, și o scurtă corectură: am fost milionar.

Îți dai seama că detaliile astea sunt ușor neinteresante pentru cei care nu trăiesc acolo. Cum ai intrat în politică și de ce? Ce-ți lipsea? Că asta e întrebare care îi frământă pe oamenii simpli. Ce-i mai trebuie, dom’le?

Am intrat în politică în 2008, așa fără să-mi dau seama. Mi-a propus un partid să candidez și-am acceptat. Era chiar începutul crizei care a lovit puternic în imobiliare. Deci, aveam puțin mai mult timp. N-am acceptat să fac jocurile care mi s-au propus. Adica n-am plătit mașina de produs voturi. Același lucru care se întâmplă și acum, fix în această campanie. Am ambiția să câștig cinstit. Comuna chiar merită un primar căruia să nu-i pese de leafă și spăgi, ci de binele comunității.

Păi, ce îi lipsește? 

Are o groază de probleme: de la colectarea taxelor, undeva la 50%, la drumuri și canalizare, doar ca exemple. Ai nu prea s-a făcut nimic. Dar sunt și altele…

Putem sări peste dar și să ajungem iar la politică nițel? Care e partidul tău de suflet sau prin câte ai trecut?

Am fost mereu în opoziție. Dacă eram la PNL și ajungea la putere, plecam la PSD. Apoi invers. Iar acum la PMP. Și întotdeauna am plecat prin demisie. Nu-s un membru de partid confortabil, pentru că zic ce gândesc, indiferent de cel cu care discut sau de repercursiuni. Și atitudinea asta nu e acceptabilă, în general. Mai ales în politică. Așa că-mi depuneam demisia. Nu am să le reproșez prea multe, mai ales că de fiecare dată (indiferent de partid) au insistat să rămân. Dar pe mine dacă mă deranjează o virgulă, metaforic vorbind, nu pot să trec peste.

Pari un om de bună credință. De ce crezi că pierzi și pierzi? Sunt așa buni contracandidații?

Nu sunt buni. Ba dimpotrivă. Doar că sunt suținuți politic, apoi apelează la mașina de vot, cea care tradus înseamnă așa: oamenii sunt plătiți și duși la secții să voteze. Asta nu o voi face vreodată.

Și cum crezi că vei câștiga cândva dacă există o tradiție în a mitui electoratul? 

Din poartă în poartă și din ușă în ușă. Așa mi-am făcut campaniile. Sper să-i conving, pentru că au văzut ce primari au avut. Bine, unul dintre ei, Mladin, a reușit performanță să câștige un mandat fiind în închisoare. Loc unde se află iar. Iar ultimul primar e sub control judiciar. N-am câștigat primăria, dar nici nu i-am lăsat să-și facă de cap. Am scris despre ilegalitățile care se comiteau, am depus plângeri etc samd. Și au ajuns unde sunt, pentru că n-au fost corecți.

Nu ești cumva cam visător? Și toată lupta asta nu se întoarce împotriva ta?

Din contra. Sunt foarte calculat și nu risc. Poate de asta și pierd. Adica sigur de asta. Sper însă ca lumea să se trezească, pentru că nu poți vota impostori la infinit. Sigur, au încercat în fel și chip să-mi facă rău, ceea ce n-au reușit. Sunt un om care a avut 500 de angajați, a crescut o afacere și n-are nicio datorie. Nici la stat, nici față de vreo persoană fizică. Ce să-mi facă? Eu îi provoc să fie cinstiți. Și atunci vor pierde.

Așadar, rămâne cum am spus: un visător. Altfel nu ai spera ca electoratul ce greșește de 27 de ani să se îndrepte. Apoi ai tot felul de planuri mărețe, pe care nu le voi pomeni. O ultimă întrebare: Ce vei face dacă nu vei reuși nici acum?

Ceea ce am promis: nu renunț. Candidez și peste patru ani sau când vor fi alegeri, că aici primarii nu rezistă prea mult fără să le crească dosare penalesub brațe, apoi gratii la ferestre. Voi candida și la Consiliul Județean, unde am mai fost ales, așa că nu-i las să-și bată joc. De 10 ani tot duc lupta asta. Până la urmă cred că voi reuși.

Lasă un răspuns